miercuri, 29 decembrie 2010

Scoala era obligatorie

In scoala generala aveam un coleg care nu prea venea la scoala. Intr-o dupa amiaza diriginta noastra m-a rugat pe mine si pe inca o colega sa mergem cu ea la el acasa sa il intrebam de ce nu vine la scoala si sa il convingem sa vina la scoala. Pentru ca pe vremea aia scoala era obligatorie.

Ocazional ajungea in clasa noastra si cate un elev care a ramas corigent. Statea in ultima banca si era exclus dintre ceilalti, pentru ca era mai mare si pentru ca era corigent. Asta il facea sa fie destul de rau, de multe ori repetau de mai multe ori clasa.

Toamna era o sesiune pentru corigenti, mergeau la scoala sa dea teste ca sa treaca clasa. Comunismul era revolutia catre o societate multilateral dezvoltata care nu era compatibila cu elevii repetenti. Profesorii faceau tot posibilul ca toti elevii sa treaca clasa.

Oameni buni - Oana Pellea la TEDxBucharest

marți, 28 decembrie 2010

Ora de dirigentie

La ora de dirigentie diriginta noastra ne intreba rapid ce se mai intampla, vorbeam despre cei care nu veneau la scoala iar restul timpului trebuia sa decupam poze cu Tovarasul si Tovarasa din Scanteia si sa le lipim intr-un caiet. Se numea caietul de dirigentie.

Altu

Monica vorbeste

-Maaaaami
- ute, ute!
- ata, aia, altu
- Alioo
- Tati
- Miio!

- Taati ute cau!
- Maaami ute tate!

Cand vin de la servici vin amandoi in fuga si cer in brate, ii iau pe amandoi in brate ca altfel sunt gelosi.

luni, 27 decembrie 2010

Libertatea

Libertatea e ca ciocolata, trebuie sa nu o ai ca sa iti dai seama ce inseamna.

Exista o multime de prelegeri filozofice despre libertate. A fost o preocupare constanta in toate timpurile.

Noi acum suntem liberi sa circulam in Europa, suntem liberi sa citim orice, putem gandi liber - fara cenzura impusa - si ne putem exprima liber.

Libertatea este ingradita doar le legile care se aplica - si care nu sunt facute pentru a ingradi libertatea ci pentru a ne proteja de raufacatori. Nu suntem liberi sa incalcam legile dar ingradirea aceasta e un lucru bun.

Libertatea se asociaza cu responsabilitatea. Responsabilitatea este cea care face din omul liber sa o foloseasca cum se cuvine, in scopul evolutiei - a lui si a celor ca el. Responsabilizarea face oamenii constienti de acest lucru - libertatea nu inseamna sa faca orice - si ii face sa se bucure de libertatea pe care o au.

Cred ca in acest moment se redefineste libertatea in contextul comunicarii aparent nelimitate pe Internet. Unii folosesc internetul pentru acte criminale. Exista acum notiunea de "anonim pe internet" care sub protectia anonimatului scrie orice nesimtindu-se responsabil pentru ca are impresia ca nu poate fi responsabilizat. Este o impresie falsa, orice anonim lasa urme, IP-ul este o urma si el poate fi gasit pana la urma.

Anonimatul distorsioneaza notiunea de libertate filosofica legata de responsabilitate si constrangeri datorita falsei impresii ca este perfect. Nu exista anonimat perfect, va trece un timp si multi vor suferi consecintele normale iar impresia va fi schimbata.

Anonimii pe internet pot sa realizeze ca au o libertate de exprimare pe care o pot folosi cu nume propriu pentru a se face cunoscuti si remarcati in loc sa scrie anonim lucruri pe care altfel le-ar fi rusine sa le spuna. Libertatea e un lucru frumos daca nu e prost inteleasa. Au murit tineri la Revolutie pentru ca nu exista inainte de decembrie 1989.

vineri, 24 decembrie 2010

Voi il cunoasteti pe Mos Craciun?

- Mami, voi il cunoasteti pe Mos Craciun?
- De ce intrebi asta?
- Pentru ca el ne-a adus cadouri numai noua!
- Nu, mami, el a adus cadouri numai pentru noi pentru ca a venit la noi. Cand merge la alti copii duce cadouri numai pentru ei! El ne cunoaste pe noi, nu noi il cunoastem pe el!

- Mami, Mos Craciun era tanar si si-a lipit barba!
- Da? Chiar asa? Dar nu a baut apa, putea cu barba lipita?
- Eu nu am vazut cand a baut apa. A baut apa?

Vladut e banuitor, a umblat toata ziua dupa mine, a acceptat suspect de usor sa nu intre intr-una din camere unde umblam eu. Avea asteptari mari, stie ca noi suntem complici. Dar nu a recunoscut pe Mos Craciun, a fost Mos Craciun si anul asta. Mai vedem la anu' :)

Sarbatori fericite copiilor, parintilor si celor care nu sunt parinti! :)

Merry Christmas

Banii sau viata

Am auzit asta intr-o poveste. Dar ce multe conotatii are.

Un hot vrea sa fure si te ameninta: banii sau viata!

Oricine in viata activa lucreaza pentru a se intretine, pentru bani. Dupa ce se termina munca se intoarce la viata lui. Viata personala nu are prea mult loc in timpul lucrului pentru bani. Ori bani ori viata.

Daca trebuie sa lucrezi mai mult pentru mai multi bani sau vrei sa o faci, este in detrimentul familiei.

Ori banii ori viata. Una din doua.

joi, 23 decembrie 2010

Oameni buni - Nichita Stanescu

Homo homini lupus

Este perioada anului in care se fac bilanturi si planuri pentru anii viitori. Eu nu tin niciodata minte ce dorinte imi pun la inceput de an, nu pot chiar sa trag linie si sa spun daca se realizeaza sau nu. Dar fiind perioada de bilanturi ma gandesc si eu mai mult la asta.

Am citit aici ca anul viitor va fi mult mai rau, chiar ca ne apropiem de dezastru. Este foarte posibil.

Pe fondul asta de pesimism am si eu tendinta sa cred ca o constatare veche dar amara e foarte valabila. Homo homini lupus

--- ca să gândeşti tu însuţi

Mi-am amintit azi un citat care imi place

Deschide cartea, ca să înveţi ce au gândit alţii; închide cartea, ca să gândeşti tu însuţi
de Heyde

Dupa 21 de ani

In decembrie '89 pe vremea asta era frig, stateam lipiti de televizor si avem sperante mari, ascultam cum mor oameni in Bucuresti pe strazi. Imaginea mea despre evenimentele de atunci este de frig, saracie si multa speranta ca cele doua si toate relele se vor termina definitiv.

Acum dupa 21 de ani lucrurile s-au schimbat radical. Nu neaparat conform asteptarilor. Dar nu s-au schimbat in rau.


Iar asta se datoreaza in primul rand celor care au avut curajul sa iasa in strada atunci. Si celor care au murit atunci. Nu au murit in nici un caz degeaba si noi le datoram enorm.

Remember

miercuri, 22 decembrie 2010

Oameni buni - Octavian Paler

Europa Libera

In ultima perioada de dinaintea caderii comunismului ascultam Europa Libera. Aveam un radio vechi, cu tranzistori, era pus la loc de cinste si mergea incontinuu. Nu prea tare, sa nu auda vecinii. Desi stiam ca si vecinii asculta, din cand in cand auzeam melodia de generic.

Erau zilnic capitole din cartea Orizonturi Rosii a lui Pacepa. Asa am aflat de luxul exorbitant in care traiau Ceausestii in comparatie cu mizeria si intunericul in care traiam noi. Asa am aflat ca Ceausescu purta un costum pe zi, seara il incinera, ca doamna avea multe blanuri. Ca la New York au aruncat cu oua si rosii in ei.

Cred ca Europa Libera a avut un efect consistent in revolta populara. Lucrurile nemaiauzite care se auzeau la radio erau revoltatoare si stimulau imaginatia pentru ce e mai rau. In comparatie cu cenusiul cotidian.

Cine a tras in oameni la Revolutie

Inca se mai cauta teroristii de la Revolutie. Inseamna ca fostii nomenclaturisti sunt in functii importante in continuare, nu ii poate convinge nimeni sa scape informatii despre teroristi.

Sau, si mai probabil, teroristii nu au existat, oameni din armata si militie au tras din excesul de zel al comandantilor lor, din prostia comandantilor lor (vezi evenimentele de la Otopeni) sau din initiativa purtatorilor de arme in degringolada generala. Sau au fost securisti care au primit arme si s-au folosit de ele.

Este trist si in acelasi timp fascinant cum s-a reusit dezumanizarea si ura fata de semeni in timpul Comunismului. Eu cred ca inca nu am scapat de consecinte, parerea mea e ca asta e cauza pentru care societatea romaneasca e atat de divizata si dependenta de sistem.

marți, 21 decembrie 2010

Apel umanitar - ajutor pentru copiii cu autism

Donati 2 euro la 877 pentru infiintarea unui centru pentru copiii cu autism. Sau depuneti in conturile:

RO16 RNCB 0075 0352 1615 0001 pentru donatii in RON
RO59 RNCB 0075 0352 1615 0003 pentru donatii in EURO

Este nevoie de 60.000 de euro care ar face diferenta pentru terapia a multor copiii care in acest moment nu au nici o sansa de recuperare.

Am preluat apelul de la Maria Coman. Mai multe detalii pe www.autismromania.ro

Jingle bells

- Jingle bells, jingle bells, jingle all the way
Nanana in a one horse open sleigh

- Mami, mai bine canti corect
- Pai nu conteaza ca e in engleza!

Romania lui Petre Tutea

21 de ani de la Revolutie

Azi se fac 21 de ani de la meeting-ul la care Ceausescu a fost huiduit.

Am citit un titlu, ca au trecut degeaba. Nu e adevarat. In 21 de ani s-au schimbat o multime de lucruri. Cel mai importanta este faptul ca acum putem merge oriunde iar copiii nostri pot face scoala oriunde in alta parte.

Si mai sunt o multime care s-au schimbat. In nici un caz nu au trecut degeaba!

Revolutia de la Cugir

Am gasit aici relatarea evenimentelor de la Cugir cu nume. Confirma ce stiu eu despre revoluta din Cugir, desi eu mi-am amintit cu atat de multe amanunte.

Demonstrantii au incercat sa intre in sediul Militiei pentru a elibera "arestatii", insa nu au reusit datorita faptului ca lucratorii postului au blocat usa de la intrare. In aceasta situatie, un grup de tineri, printre care MOSULET GELU, 23 ani, muncitor; CHINEJA CRISTIAN-DORU, tigan (zis Tarzan) si LACUSTA IOAN, muncitor la UM Cugir II, a spart usa cu ajutorul unei banci aflate in fata cladirii. In acelasi timp, un alt grup de demonstranti a rasturnat masina Militiei (un ARO 10), incendiindu-l.

Este momentul in care fostul comandant al Militiei, lt. maj. POP VALENTIN, a tras cu pistolul mitraliera o rafala de avertisment, lucru care a incitat si mai mult multimea aflata deja intr- o stare de surescitare, alimentata si de consumul de bauturi alcoolice. Unii dintre demonstranti aprovizionau continuu cu bauturi alcoolice pe cei aflati de fata, sticlele goale fiind transformate in "cocteiluri Molotov".



Nerezistand focului si fumului din interior, precum si datorita presiunii psihologice, unele cadre de militie au incercat sa paraseasca sediul sarind pe geamuri. Au fost prinsi de demonstranti, loviti, maltratati si deposedati de arme.

In asemenea imprejurari si-au pierdut viata comandantul Militiei, lt. maj. POP VALENTIN si plt. STAICU ILIE, ale caror cadavre au fost incendiate si profanate. Cei doi au fost ucisi de catre SEVERA DUMITRU, nascut in anul 1957, lacatus la UM Cugir, CARICA ADRIAN-GHEORGHE, nascut in anul 1971, fara ocupatie si POPA ALEXANDRU, nascut in 1953 (s- a sinucis in 1993), toti avand domiciliul la acea data in Cugir.

Cadavrele au fost profanate de catre POPA ALEXADRU, NICHIFOR IOAN- MIRCEA, nascut in 1937, domiciliat in Cugir si COPOS GHEORGHE- CONSTANTIN, nascut la 18.11.1958, domiciliat in Cugir, str. Rozelor nr. 19, apt. 15.



Au fost semnalate mai multe persoane care , profitand de situatia creata, au sustras arme din sediul Militiei, fiind identificati urmatorii: DAMIAN NICOLAE, domiciliat in Cugir; COTOR VASILE (zis TITU), domiciliat in Cugir; MANEA MIRCEA, domiciliat in Cugir, str. Tineretului nr. 12, apt 141; VIZITEU MARIUS-GEORGEL, nascut la 09,12.1967, domiciliat in Cugir, str. Tineretului nr. 12, apt. 141; GAVRILA IOAN, nascut la 13.11.1970, domiciliat in Cugir, str. Al. Sahia nr. 13,apt 8; SANTEA NICOLAE, nascut in anul 1958, domiciliat in Cugir, str. Victoriei nr 3.

Numitul SANTEA NICOLAE, dupa ce a sustras un pistol mitraliera, a deschis focul asupra sediului.

In jurul orei 20,30, cladirea Militiei a fost cuprinsa de flacari si nesesizandu-se nici o miscare din interior, demonstrantii au considerat asediul incheiat si s-au indreptat spre Consiliul Popular, incendiindu- l si pe acesta.

Actiunile in forta au continuat, in aceeasi noapte, cu spargerea librariei si arderea unor carti, precum si cu devastarea locuintelor primarului orasului , MUNTEANU GHEORGHE, directorului ICSM, IONESCU DAN si ale unor cadre de militie - SINCELEAN CONSTANTIN, MEZEI DORIN, DIACONU GHEORRGHE SI CIMPEANU MIRCEA.

Salata gatita de Vladut

Vladut a gatit intr-o seara dupa o reteta dintr-o revista. Am cumparat special rosii mici in acest scop.



Ghici daca a si mancat salata pregatita?

luni, 20 decembrie 2010

Oameni buni - Mircea Eliade

Libertatea anonimilor pe Internet

Am citit recent un articol despre anonimatul pe internet. Imi pare rau ca nu mai gasesc link-ul. Niste adolescenti sustineau ca daca nu ar fi anonimi nu s-ar mai simti atat de liberi in a-si exprima opiniile pe Internet. Ca s-ar simti ingraditi.

De ce oare?

Afirmatii de genul asta au sens numai intr-un regim opresiv. Atunci cand cei care sustin ceva impotriva regimului represiv isi risca viata si familia dar o fac ca forma de protest. Nu este cazul acum.

Cred ca motivul este in general pentru ca nu vor sa isi asume afirmatiile pe care le fac sub anonimat. Se rusineaza cu ele, dar in acelasi timp vor sa le faca, probabil le da senzatia ca fac cine stie ce. Nu inteleg ca libertatea nu inseamna sa faci orice prostie fara sa raspunzi pentru ea. Este ceva mult mai mult si mai subtil.

sâmbătă, 18 decembrie 2010

Queen

Ceausescu in vizita la Cugir

Ceausescu a venit la un moment dat in vizita la Cugir. Noi stateam atunci intr-un bloc in apropierea intrarii in oras - singura intrare in oras, Cugir nu se poate parasi decat pe unde intri in oras :)

Drumul a fost impodobit cu steaguri si toata lumea astepta cu infrigurare la marginea drumului.

O prietena de familie avea onoarea ca fetita ei sa fie aleasa sa dea florile Ceausestilor, intr-un grup de copii. Le-au facut analize inainte, era foarte mandra, si noi la fel de vreme ce eram prieteni de familie. Eu si sora mea nici macar nu participam la ceremonie.

Ceausescu a venit cu elicopterul, a aterizat pe stadionul din oras, cred ca a stat maxim o ora.

La cofetarie pe vremea comunismului

Cofetariile erau locurile mele preferate. Gaseam prajituri, bomboane si guma.

Cofetaria era locul de intalnire al mamicilor cu copii, sa se laude ce au mai facut copiii la scoala. Era o alternativa placuta la baruri.

Mancam prajituri si asta era o ocazie sa cumparam si Cico. Cico era bautura racoritoare comunista, nu aveam de ales asa ca ne placea oricum.

Bomboane de ciocolata nu existau, doar bomboane cu fructe, varsate. Cumparam bomboane de 1 leu si mancam pana ma durea limba.

Am amintiri foarte placute din cofetarii.

Viitorul comunicarii este pe Internet?

Este un subict care ma preocupa. Copiii nostri cum vor comunica - prin internet, prin retele sociale, sau se vor duce in vizita la prieteni si vor primi vizita prietenilor?

Eu cred ca sunt doua directii divergente.

Dintre ele Internetul apare sa vrea sa se impuna agresiv pe toate canalele. Nu esti cool daca nu ai fani, daca nu scrii ce iti trece prin cap in orice moment si nu sunt altii on line care sa asculte si sa raspunda cu "wow, cool!". La televizor esti invitat sa devii fan pe Facebook, vedetele concureaza pe Internet. Partea intunecata este ca Internetul ascunde o multime de personaje cu intentii obscure, care inseala creduli, si site-uri obscure cu care copiii nu ar trebui sa interactioneze niciodata.

Pe de alta parte peste tot dam de sfaturi de a reduce timpul petrecut la calculator si a-l inlocui cu plimbari in parcuri.

Dupa parerea mea Internetul da o impresie falsa de socializare. Socializarea pe Internet nu este reala, discursul celor cu care vorbesti pe Internet nu este neaparat cel care ar avea loc in lumea reala. Persoanele cu care vorbesti pe Internet nu sunt neaparat cum par sa fie. Nu ar exista atatea calomnii daca nu s-ar profita de anonimatul de pe Intenet.

Internetul este in primul rand o sursa fabuloasa de informatie. Desi informatia de pe Internet este de suficient de multe ori indoielnica.

Dar comunicarea ar trebui sa nu se limiteze la ce poate oferi Internetul. Un prieten real e mai important decat o mie de fani necunoscuti pe orice retea de socializare iar experienta unei prietenii in lumea reala nu se compara cu nimic in lumea virtuala.

Serbare - 2

vineri, 17 decembrie 2010

Serbare

Noi am avut ieri serbare la gradinita. Vladut a fost racit cobza si il pazeam cu batista, Monica a plans cand l-a vazut pe Mos Craciun si incepea sa planga de cate ori se apropia mosul prea mult de ea.

Seara acasa am descoperit insa ceva formidabil: ce putin scandal e cand au amandoi aceeasi jucarie.

miercuri, 15 decembrie 2010

In fata blocului - pe vremea comunismului

Noi copiii eram in fiecare zi afara in fata blocului.

Ne prindea seara zbierind din toti rarunchii si permanent era cate un adult care tipa de la geam ceva. Unele mamici isi chemau copiii sa urce acasa iar asta facea tot timpul copiii sa protesteze ca vor sa mai stea. Altii tipau de la geam tare "Plecati de aici, duceti-va in fata blocului vostru, nu se mai poate odihni nimeni de raul vostru". Faptul ca ne trimiteau sa zbieram in fata altui bloc nu le folosea la nimic pentru ca blocurile erau foarte apropiate. Noi stateam intr-un fel de complex de blocuri care aveau o curte interioara, zbieram concomitent in fata a doua blocuri indiferent unde stateam.

Multe s-au schimbat de atunci. De exemplu acum copiii mici nu stau afara nesupravegheati, se joaca in parcuri nu in fata blocului, in zonele cu multe blocuri in fata blocului nici nu mai este loc de joaca fiind ocupat de masini.

marți, 14 decembrie 2010

Securitatea

Securitatea racola pe oricine nu era catalogat dusman al poporului de la inceput. Era o discutie prieteneasca intre cineva "de la partid" si un muncitor/inginer/profesor. Avantajele promise se refereau la avansarea in cariera, la un post "de birou". Se semna un angajament iar cel racolat trebuia sa faca note informative cu o frecventa oarecare despre oricine. Prieteni, rude, vecini.

Multi considerau ca nu e mare lucru, povestesti acolo ceva. Altii erau ambitiosi, scriau multe note informative sa se faca remarcati.

Poate nici nu isi dadeau seama ca nu e normal. Poate nu vroiau sa se gandeasca la victimele lor. Poate stiau foarte bine consecintele dar isi reaminteau propriile obiective.

Eu cred ca numarul foarte mare de informatori au facut ca regimul comunist sa fie atat de drastic in Romania si sa cada atat de tarziu. Si continui sa cred ca are efecte adanci in felul in care se poarta cum oamenii, in rautatea si egoismul actual.

Comunismul

In curand vor incepe comemorarile Revolutiei. M-am hotarat acum ceva timp sa scriu cum era pe vremea comunismului. Pentru ca cei tineri nu stiu, iar cei varstnici au uitat probabil lucrurile rele si se autoiluzioneaza ca daca ar mai fi si acum comunism ar duce-o mai bine.

Se inseala.

luni, 13 decembrie 2010

Fructele pe vremea comunismului

Mi-am amintit recent de cartelele pentru alimente si de ciocolata inainte de '89. Mai fac o mentiune si despre fructe. La aprozare se gaseau fructe autohtone - mere, pepeni - din cand in cand, toate se achizitionau cu coada mare. Vecinele se anuntau intre ele ca a bagat mere la aprozar, masa de femei se concentra spre acel aprozar cat mai rapid posibil incercand sa cumpere cat mai multe fructe.

Noi nu prea aveam nevoie pentru ca aveam bunici si mancam de la ei.

Noi ne doream portocale si banane. Primeam anual vreo 3 portocale pe care le imparteam cu sora mea, de Craciun, primeau toti copiii cata vreme primeau si alocatie. Portocalele astea simbolizau un mare lux si o mare lafaiala.

Eu nu am mancat niciodata banane inainte de 1989.

Ciocolata pe vremea comunismului

Intr-o zi a venit tata cu multa ciocolata Laura cu crema de fructe. Vreo 20 de tablete. Le-a pus in camara si a zis ca putem manca maxim una pe zi.

A fost o sarbatoare pana s-a terminat ciocolata.

De obicei nu eram atat de norocosi. Nu vedeam ciocolata decat o data pe an - cand primea tata de la servici cu ocazia Craciunului. Cu alta ocazie tata a cumparat ciocolata dar acasa a constatat ca era expirata. Asta dupa ce a povestit cum oamenii s-au calcat in picioare sa cumpere.

Aveam o colega la scoala generala care primea ciocolata de la niste rude din strainatate. Imi dadea si mie pentru ca o ajutam la temele de matematica. Avea un gust minunat, era ciocolata chinezeasca mica impachetata in staniol. Nu am mai mancat niciodata in alta perioada a vietii mele asa ciocolata buna, am memoria gustului ei pe creier. Este ciocolata perfecta.

vineri, 10 decembrie 2010

Intunericul in comunism

In fiecare zi se lua curentul. Bineinteles noaptea, cand consumul si nevoia erau mai mari.

Ai mei au rugat o ruda sa le trimita o lapta de petrol din Moldova. Am primit-o cu sticla sparta, a fost mare dezamagire, au mai asteptat o luna dupa alta sticla.

Noi invatam la lampa de petrol.

Mama a cumparat o lampa de spirt si ne incalzea putin mancarea cu ea. Noi - eu si sora mea - credeam ca nimeni nu mai are mancare calda la acea ora in afara de noi, si mama ne incuraja sa credem asta.

Politia comunitara sector 3 prietena

Politia comunitara sector 3 ma invita sa devenim prieteni pe Facebook.

Dilema mea nu e daca vreau sau nu sa devenim prieteni, ci daca are sens sa imi deschid cont pe Facebook pentru atata lucru :)

joi, 9 decembrie 2010

Carti interzise pe vremea comunismului

Multe carti erau interzise pe vremea comunismului. La mine a ajuns la un moment dat una fara coperti, uzata rau, scrisa la persoana intai de un barbat care spunea ca s-a nascut intr-un bordel si era acuzat de o crima. Pe care o infaptuise. Nu era nimic erotic in carte, nu m-a impresionat in nici un fel. Daca nu era interzisa nici nu o citeam :)

Vanzatoarele de la librarie erau persoane foarte importante. Tata avea o doamna pe care o mituia sa ii tina carti. Trecea pe acolo destul de des si doamna ii scotea carti de sub tejghea - romane, altceva decat despre realizarile tovarasilor.

Dupa revolutie s-au vandut cartile din depozite la liber. Tata a fost de dimineata la coada, cand m-am trezit erau pe masa doua vrafuri de aproape 1 metru de carti pe care le cumparase in acea dimineata.

miercuri, 8 decembrie 2010

Cum am mers cu metroul

Noi am hotarat sa mergem cu metroul, sperind sa economisim timp dimineata. Zis si facut.
Eu lucrez la Semanatoarea, gradinita e la Grozavesti.
Am plecat aseara cu masina sa il iau pe Vladut de la gradinita, ne-am intors la Semanatoarea, am lasat masina in parcare la servici si am plecat cu metroul. Am ajuns intr-o ora, cu masina ajungeam cu vreo 15 de minute mai repede. Asta pentru ca Vladut trebuia imbracat cu alti pantaloni grosi, metroul nu a venit imediat, Vladut a vrut sa bage el cartela si sa se joace putin cu barierele si cu scara rulanta.

Azi dimineata am fost pusi pe fapte mari - acum e acum, trebuie sa ajungem in jumatate de ora. Eu ma grabeam, Vladut mergea incet si daca vedea pasari alerga dupa ele, si am mers destul pe jos. La metrou a vrut el sa bage cartela, ne-am dat in scara rulanta, am asteptat si metroul putin. Am ajuns in 45 de minute, cam ca si cu masina (cu masina ajungem mai repede daca nu e aglomerat) si in plus eu m-am simtit obosita rau de efortul de a-l convinge si pe el sa se grabeasca putin (efort inutil pentru ca nu l-am convins) :)

Asa ca maine nu mai repetam experienta. In masina ascultam povesti, doarme daca are chef, nu se grabeste deloc. Mult mai putin stres :)

marți, 7 decembrie 2010

Mihaita - un copil cu nevoi speciale

Mihaita este autist. Urmeaza un tratament care sa ii permita sa se descurce singur dar care costa lunar o multime de bani. Face progrese tot timpul dar este foarte greu. El si parintii lui au nevoie constant de ajutor financiar.

PERSOANA DE CONTACT:OPREA MIHAELA

TELEFON:0741018046

ADRESA:al.solidaritatii,nr.12,bl.iv.5,sc.b,et.4,ap.29,CONSTANTA
cod postal:900294

TITULAR CONT:

MIHAELA OPREA BRD-Sucursala Eliberarii Constanta


in euro :RO21BRDE140SV61227741400
in lei :RO25BRDE140SV61227661400

Cod SWIFT:BRDE ROBU

Avem si cont de pay-pal,pentru persoanele care vor sa faca donatii on-line!
mihaela77oprea@yahoo.com

Cum am petrecut de Mos Nicolae

Ieri mi-am luat liber iar copiii au fost raciti. Ne-am distrat impodobind bradul.

Dupa masa am fost la o petrecere cu Spiridusii Mosului in care ei au luat informatii despre cat de cuminti sunt copiii. Vladut este foarte cuminte, participa cu placere la absolut toate activitatile si se joaca frumos cu toti copiii.

Seara am trecut prin centru sa vedem decoratiunile de Craciun, am intrat frumos in ambuteiaj. Pe Vladut nu l-au interesat pentru ca a descoperit ca ii place sa faca scaderi la laptop-ul personal. Iar Monica a adormit tot timpul.

Dupa ce am ajuns acasa Vladut a plecat cu tati sa cumpere paine si lapte, Monica s-a trezit si nu a mai vrut sa doarma pana la 12 si jumatate.

Suntem pregatiti pentru Mos Craciun :)

luni, 6 decembrie 2010

Ratiile de alimente - pe vremea comunismului

Noi aveam o cartela pentru paine si o cartela pentru alte alimente, care erau lunare. Care mentionau ce ratie aveam dreptul sa cumparam, in functie de numarul de membri ai familiei - noi eram patru.

Aveam dreptul la o paine mare de 1 kg. In fiecare zi mergeam la magazinele de paine inca dinainte sa se deschida, ne asezam la coada. Cand se deschidea magazinul toata lumea se bulucea inautru. Mi s-a intamplat sa ma striveasca unii in buluceala generala. Asta din cauza ca painea nu era pentru toata lumea, se termina, daca nu erai de la inceput se putea sa nu poti cumpara ratia in ziua respectiva. Dupa ce cumparam painea vanzatoarea bifa pe cartela pentru ziua curenta. Sa nu cumva sa cumparam paine si din alta parte.

La celelalte alimente situatia era similara. Aflam de la vecine vigilente ca s-a bagat zahar si ulei, daca vecina era prietena ne tinea si noua randul, ajungeam prompt la coada sperand ca zaharul si uleiul sa nu se termine pana ajungem noi sa cumparam. Pentru ca se putea termina, de mai multe ori se termina chiar inainte sa ajungem noi sa cumparam. Atunci sa vezi protestele oamenilor, dadeau vina pe ultimul care a cumparat tot ce avea pe cartela si nu a mai lasat si la altii.

Legenda lui Mos Nicolae

De pe blog-ul Vacii Verzi, de la Carmen: Legenda lui Mos Nicolae

duminică, 5 decembrie 2010

Televizorul in comunism

Programul de televizor era cam de 2 ore. Din cele 2 ore timpul leului era alocat tovarasilor Ceausescu si luptei lor impotriva imperialismului si pentru dezvoltarea societatii comuniste multilateral dezvoltate.

Luni era serial de televiziune, cam 45 de minute. De exemplu Copiii Capitanului Grant, dupa Jules Verne. Mie nu mi-a placut Jules Verne dar filmul era nemaipomenit, asteptam o saptamana sa vedem.

In fiecare zi erau 10 minute cu Mihaela, pe care le asteptam cu mare nerabdare.



Eu stateam treaza toata noaptea de Revelion sa vad momentele de revista (care se intindeau pe mai multe episoade), muzica internationala (tot mai multe episoade) si momentele vesele cu personaje. Distractie adevarata.

Exista Dumnezeu?

Bineinteles. Este o evidenta care nu are nevoie de argumentatie.

Fiecare zi ca si cum ar fi ultima

Bunicii mei au murit in 1999, am fost si sunt in continuare neconsolata pentru ca am iubit-o pe bunica mea foarte mult. Mult timp am pus vina pe oameni, pe urma pe Dumnezeu.

In ultimele luni ma gandesc foarte mult la moarte. Fac constatari plate - ca toti oamenii mor, ca nu se mai intoarce timpul, ca va fi un timp cand noi nu vom mai fi, exista viata dupa moarte, daca exista pentru oameni trebuie sa existe si pentru animale altfel nu exista nimic.

Timpul nu se mai intoarce, ii tin mereu pe ai mei in brate tocmai pentru ca vreau sa profit cat mai mult de timpul de acum. Cu constiinta ca nu va mai fi la fel.

Pe vremea cand am citit eu prima oara ca trebuie sa traim fiecare zi ca si cum ar fi ultima am considerat-o ca pe o alta platitudine. Dar nu este. As nuanta putin - nu trebuie sa traiesti ca si cum ar fi ultima zi, ci cu constiinta corecta ca totul este efemer si din acest motiv foarte important.

Cred ca orice om acumuleaza informatii in perioada scolii, pe urma experienta de viata pe care le intelege cu adevarat cand realizeaza ca va muri si ca toti cei din jur vor muri. Este la fel de important ce se intampla dupa asta.

joi, 2 decembrie 2010

Mos Nicolae

- Mami, eu stiu cine e Mos Nicolae chiar daca nu il vad
- Da? Cine e?
- E sotia lui Mos Craciun!

miercuri, 1 decembrie 2010

Ziua nationala

In alte tari ziua nationala e un prilej de sarbatoare nationala. Se fac parade care se lasa cu focuri de artificii. Toata lumea e vesela si mananca vata de zahar. Rad impreuna, se distreaza impreuna. Am primit la servici urari de La multi ani de la colegi straini din strainatate.

La noi ziua nationala e iarna, azi a fost chiar o vreme imposibila. Cine a planuit sa participe la parada militara a renuntat, pe buna dreptate.

Iar pe bloguri multa lume spune ca iubeste numai bucata lui de Romania, prietenii, apropiatii si pe oamenii pe care ii admira. Eu sunt de acord cu ei.

Dar ma gandesc cu parere de rau cat de divizati suntem, cat de rai/neplacuti sunt unii dintre noi si ma intreb de ce am ajuns asa. Nu am gasit nici un raspuns. Este totusi pacat.

Eu vreau sa schimb lumea asta urata in care traim. Nu pentru noi neaparat, ci pentru copiii nostri.

marți, 30 noiembrie 2010

Telefon

Copiii mei vorbesc la telefon

Vladut era intr-o seara pe post de centrala. A sunat-o pe mama, pe urma pe tata, vorbea cu tata la telefonul mobil cand a sunat fixul, a raspuns si la fix si vorbea la ambele in paralel

- Stai putin ca vorbesc acum cu tata la telefon
- Stai putin ca vorbesc acum cu maia la telefonul fix

Eu eram in baie, am iesit si nu intelegeam ce se intampla :)


Monica duce telefonul la ureche si daca nu se aude nimic zice

- Alio! Mami, hmm, tati, hmmm, apa, hm, mami, tati

Adica tot arsenalul de cuvinte pe care le zice, tare si raspicat.

Daca se aude cineva in telefon asculta nedumerita dar nu zice nimic. De ce sa dea satisfactie celor care vor sa vorbeasca cu ea la telefon? :))

Taran

- Eu voi fi la serbare taran???  Tare!!!!

Copii abandonati

Ce e familia?

- Mami, am taiat banana asta sa o mancam in familie! Tati cand vine de la servici?

- Cel mai mult imi place cand mancam omleta in familie. Imi place mai putin cand dormim in familie pentru ca nu mi-e somn!


- Mami, ce e familia?
- Oh, iar incepi cu asta???

Poze noi

luni, 29 noiembrie 2010

Mos Andrei

Educatoarea lui Vladut a scris pe un bilet sa duc la gradinita dres/sosete, grau si rumegus. In masina am intrebat pe Vladut ce dres, ca al lui, el a ras si mi-a spus ca trebuie sa umple fundul dresului lui cu rumegus. Argument la care eu nu am avut absolut nimic de obiectat :))

Aseara am decis ca nu stiu ce dres sa duc si ca am sa mai intreb azi exact. Mi-a zis ca maine e cam tarziu, pentru ca trebuie azi sa il faca pe Mos Andrei :))

A venit de la gradinita cu Mos Andrei, pe care trebuia sa il punem in apa ca sa incolteasca si sa il si tundem dupa ce creste mare :))

Intre timp am pus grau si intr-o tava la incoltit. Pentru ca parintii lui Vladut sunt cam intarziati si au cumparat graul cerut pentru gradinita cam tarziu. Dar lui i-a placut si asa.

Timpul din poveste

In povesti notiunea de timp e complet diferita de cea a noastra.

In povesti feciorii de imparat cresc intr-o zi cat altii intr-un an. Totul se intampla intr-un moment care ar putea fi ieri, sau alaltaieri, personajele sunt nemuritoare.

Cred ca inteleg de ce. Asta se potriveste de minune cu faptul ca Vladut nu concepe timpul ca noi. Pentru copii Ieri si maine sunt niste notiuni mult prea abstracte.

Si are mult sens sa fie asa.

Mireille Mathieu - Une Femme amoureuse

duminică, 28 noiembrie 2010

Toleranta - pentru a schimba lumea

Cred ca un lucru foarte important pentru o lume mai buna este toleranta. Toleranta fata de orice tine de ceilalti:

- toleranta pentru parerile diferite - oricine are dreptul sa aiba propria lui parere despre ceva, discutiile in cotradictoriu trebuie sa inceapa de la acest drept simplu al celuilalt.

Prea mult se practica in Romania defaimarea ca argument pentru parerile diferite ale celorlalti. Este foarte gresita, mai ales pentru ca este auto defaimare in primul rand.

- toleranta pentru actele celorlalti, pe care noi nu le intelegem.

Experienta fiecaruia il face sa actioneze intr-un anume fel. Atitudinea pozitiva si corecta este sa incercam sa intelegem ce anume s-a facut pe cineva sa actioneze intr-un anume fel. Si sa incercam sa imbunatatim experienta noastra si a celor din jur.

- toleranta fata de defectele fizice - toti au dreptul sa se integreze la fel de mult ca un om normal dupa standardele noastre.

La noi inca nu a ajuns civilizatia occidentala care incearca integrarea celor cu defecte fizice.

- toleranta fata de etnicii de alte rase - eu cred ca lipsa de toleranta are ca efect faptul ca anumiti etnici nu sunt integrati iar asta ii face si mai rai.

Problema tiganilor este mare iar simpla toleranta nu o rezolva, dar e un pas important de pornire, care trebuie sa porneasca de la fiecare dintre noi.

Eu personal cred ca romanii sunt foarte putin toleranti fata de ceilalti. Asta ii face sa fie rai.

Povesti

Noi ascultam povesti dimineata si seara in masina, in drum spre gradinita sau in drum spre casa.

Pana si mie imi place mult. Unele sunt sub forma de teatru radiofonic, cu personaje si zgomot de fond.

Preferatele noastre sunt cele citite de Anda. Se umple masina de muzica, Anda citeste expresiv si cand se termina parca s-a terminat un vis.

sâmbătă, 27 noiembrie 2010

Cozile in comunism

Am o singura amintire despre cozile din orasul meu. Eram mai mare, cred ca eram la liceu, era iarna, se intunecase de curand. Vecinile au anuntat din gura in gura ca s-a bagat salam. Mama a inceput sa se precipite si cum noi copiii tot nu aveam ce face ne-a trimis sa ne asezam la coada. Coada iesise de mult din magazin, oamenii stateau zgribuliti afara, coada s-a marit perpendicular pe "bulevardul" de promenada al orasului. Lumea trecea pe acolo, vedea coada, intreba ce se da si in loc sa continue drumul se oprea la coada. Cei norocosi nu erau singuri si isi trimiteau pe celalalt din familie sa anunte toata familia sa vina la coada, sa se schimbe. Cei si mai norocosi isi lasau rand un cunoscut si mergeau sa anunte ei insisi.

Dupa un timp au ajuns si ai mei la coada, calculau sansele sa ajunga sa cumpere ceva, sansele pareau suficient de mari pentru ca am ramas la coada, ne-am schimbat intre noi.

Pur si simplu am uitat daca am cumparat atunci salam. Cred ca din cauza ca era cel mai putin important lucru care s-a intamplat atunci.

Guantanamera

Et si tu n'existait pas

vineri, 19 noiembrie 2010

O poveste impresionanta de viata

Alesia a implinit in septembrie 4 ani. Fiecare zi a ei este o minute si cere o munca imensa a parintilor ei, care nu au incetat nici un minut sa lupte pentru ea. Pentru ca Alesia sufera de amiotrofie spinala. O poveste impresionanta despre viata, dragoste, lupta si sacrificiu.

miercuri, 17 noiembrie 2010

Unde vrem sa mergem duminica

Noi duminica la 11 vrem sa ajungem la Gaudeamus, la lansarea "Calatoriei prin Curcubeu". Si vrem sa o facem cadou anul asta de Craciun tuturor copiilor pe care ii cunoastem.

luni, 15 noiembrie 2010

vineri, 12 noiembrie 2010

Pe datorie

In toate tarile civilizate se incurajeaza consumul pe credit. In SUA exista un credit history, cu cat consumi mai mult pe credit cu atat esti mai bun ca si client al bancilor si ele recompenseaza lucrul asta.

Explicatia mea este mai rebela. La inceput au fost pietrele pretioase, pe urma banii. Dar la un moment dat nu au mai ajuns si un economist destept a inventat banii potentiali.

Cauza crizei financiare este exact asta: s-au construit portofolii de "bani potentiali" pentru care s-a ascuns faptul ca sunt castel de carti, si totul a intrat in colaps.

Romania nu a intrat inca in sistemul capitalist de trai pe datorie din cauza saraciei. Dar sensul e incolo, bancile straine vin cu modelele lor. Sunt lucruri care se pot face doar cu carduri de credit.

joi, 11 noiembrie 2010

Mia mia mi

Monica vrea in brate si incepe, arata cu mana si spune "Mia mia mia mi". Adica "a mea". Nu stie nici ea despre ce e vorba, dar e vorba de ceva al ei de care are neaparat nevoie.

Cand aude cuvantul "baie" se posteaza langa usa de la baie. Ieri i-am spus "Facem baie putin mai incolo?", a plecat de langa mine direct la baie. Am urmarit-o de curiozitate ca nu intelegeam unde merge

Azi i-am spus lui Vladut ca facem baie. Monica s-a ridicat instantaneu si s-a postat langa usa de la baie. Au facut baie amandoi - motiv sa spele peretii si sa ude tot prin baie. O placere :) o fac de fiecare data

Usa de la baie este de obicei inchisa pentru ca altfel Monica se urca pe scaunelul inaltator - cum l-a vazut pe Vladut - si se balaceste in chiuveta. Face asta destul de des dar e un fel de premiu sau cand am nevoie sa fac treaba, pentru ca dupa joaca trebuie sa o schimb complet. Si se termina intotdeauna in proteste pentru ca ea vrea mai mult :)

miercuri, 10 noiembrie 2010

Oameni buni - Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu este o personalitate contemporana de referinta. Din pacate in Romania are si multi detractori, asa e pe aici pe la noi.

marți, 9 noiembrie 2010

Tot Adrian Paunescu

Am citit mai multe pareri pe care le respect ca Cenaclul Flacara a existat cu acordul lui Ceausescu si nu a facut decat sa impiedice in Romania ceva similar Primaverii de la Praga.

Asa o fi.

Eu am descoperit Cenaclul Flacara pe vinil in perioada neagra de dinainte de 1989. Erau acolo si incantatii pentru Partidul Comunist, eu le consideram compromisul facut pentru a avea dreptul sa organizeze cenaclul si le ignoram. Eu nu am fost niciodata fan Paunescu, unele piese nici nu imi plac. Dar pentru mine Cenaclul Flacara a fost portita spre altceva.

Ce trebuie sa faci ca sa schimbi lumea

Trebuie sa fii bun.

- bun cu oamenii de langa tine, familie dar si oameni de pe strada, sa ajuti cat poti si cum poti fara sa vrei ceva in schimb

- bun profesionist, daca faci bine ce ai de facut toti profita si castiga de pe urma ta, iar asta se intoarce in comunitatea din care faci parte

- sa te porti bine pe strada si peste tot, atitudinea pozitiva schimba in bine atitudinea celorlalti

In lumea ideala toata lumea ajuta pe toata lumea si face bine ce are de facut. Asa se schimba lumea in bine.

Tragedia de la Ploiesti

Cand am scris despre Paunescu nu stiam despre tragedia de la Ploiesti.

Are cu siguranta multe pacate.

Eu eram mica pe vremea aia dar ascultam pe vinil melodiile in anii de dinainte de Revolutie. Daca nu ar fi fost cenaclul Flacara generatia de folk nu s-ar fi lansat si probabil nu ar fi fost atat de cunoscuti acum. Le ascultam si visam. Visam ca poate fi si altfel decat era.

luni, 8 noiembrie 2010

Unde incepe lumea

Pentru unii lumea se termina la usa apartamentului. Ce e inainte de usa spre iesire e lumea noastra, ce e dupa e restul lumii.

E gresit. Lumea e si aici si acolo, nu se termina si nici nu incepe la usa de la intrare.

Responsabilitatea e la fel de mare si de o parte si de alta.

Targul parintilor responsabili

Noi am fost sambata la Targul parintilor responsabili la libraria Dalles.Vladut a facut origami si un puzzle imens la standul Asociatiei Telefonul copilului iar eu am primit o diploma de parinte responsabil :)

Monica s-a jucat la standul Asociatiei MAME de unde au primit si ea si Vladut diplome de participare si cadouri.

Mi-a placut sa ma intalnesc cu mamicile de la Asociatia MAME de unde am si aflat despre eveniment.

vineri, 5 noiembrie 2010

Oameni buni - Adrian Paunescu



Adrian Paunescu a adus o mica speranta in intunericul din vremea comunismului. Tinerii puteau sa viseze.

Restul conteaza prea putin. Nu inteleg de ce sunt atat de multi detractori.

Dumnezeu sa il odihneasca!

joi, 4 noiembrie 2010

Un fel de

Vladut i-a povestit directoarei lui de la gradinita

- Tati vine fooarte tarziu acasa! Cred ca e un fel de sef!

Directoarea lui spune ca e foarte istet :)

miercuri, 3 noiembrie 2010

Criza si credite

Unii sunt de parere ca orice credit e impovarator si ne face robi. Eu as zice ca si viata de zi e impovaratoare, trebuie sa castigi ca sa mananci, sa platesti chirie in caz ca nu ai facut credit ca sa iti iei apartament.

Singura diferenta atunci cand ai un credit e ca poti spune ca ai cheltuit deja gramada de bani intr-un scop pe care il folosesti si presupui ca il vei lasa mostenire.

Acum, ca e criza, pretul apartamentelor au scazut foarte mult fata de perioada de boom. Cine a cumparat atunci acum regreta pentru ca daca ar fi cumparat acum ar fi fost mult mai ieftin.

Parerea mea e urmatoarea: e adevarat dar pierderea e numai daca trebuie vandut apartamentul acum. Daca nu exista solutii de platire a creditului (caz cu adevarat grav) iar apartamentul trebuie vandut cu pretul de acum, mult mai mic. Altfel nu gasesc nici un motiv mare de ingrijorare.

Creditele pe termen lung in Euro se pot refinanta la rate mai mici daca va scadea rata, se schimba suma in functie de cursul de schimb iar in viitor se preconizeaza ca se va schimba moneda cu euro. Suma de returnat acum in euro nu e cea care va trebui platita efectiv pe toata durata creditului. Refinantarea in avantajul clientului este atunci cand rata lunara se micsoreaza pentru un credit care are aceeasi scadenta ca si creditul initial.

Sperante sunt. Creditul nu e cea mai proasta afacere pe care o poate face cineva.

Am scapat de vecinii tigani

Proprietarii terenului viran alaturat au alungat tiganii care stateau pe teren, le-au daramat cocioabele si au ars saltelele, au pus paza sa nu se intoarca iar azi au spart si portiunea de beton care era pe teren.

Ocazie cu care am aflat ca nu era adevarat ca exista un singur proprietar care i-a lasat sa stea pe teren, cum stiam eu inainte.

Nu stiu cata influenta au avut reclamatiile mele, nu prea cred ca multe. Sper cel putin ca le-au mai dat o amenda mare. Mult le-a mai luat.

marți, 2 noiembrie 2010

Schimba punctul de vedere

Exista o regula pentru a intelege mai bine ce se intampla si pentru a gandi altfel decat restul: schimba punctul de vedere.

Evaluarea situatiei dintr-un singur unghi o ingradeste, concluzia poate fi gresita. Orice situatie ar trebui gandita din cel putin doua puncte de vedere.

Si ceva important: daca toata lumea spune ca ceva nu se poate face pentru ca nimeni nu face, nu e un motiv destul de bun ca acel ceva sa nu fie facut. As spune ca din contra.

Sir Ken Robinson

O lista lunga de prezentari cu Sir Ken Robinson pe Youtube aici

Pentru momentele de pauza care trebuie umplute cu ceva interesant.

luni, 1 noiembrie 2010

Nu vom avea pensie de la stat

Se tot vorbeste despre imbatranirea populatiei si faptul ca sistemul public de pensii nu este sustenabil. Asta e o problema in toata lumea si se acutizeaza.

O solutie la indemana acum este sa ne facem pensii private dar asta nu rezolva problema complet, pensiile private sunt in general mici si probabil vor fi insuficiente. Alta solutie, mai buna dar mai putin accesibila, este sa avem surse de venit si atunci, iar alta e sa ne imbogatim suficient acum cat sa avem atunci din ce trai.

duminică, 31 octombrie 2010

Mai bine nu aveam

- Mami, cand pot si eu sa spal lopata asta?
- Cand doarme BB, altfel o sa vrea si ea si nu aveti loc amandoi!
- Mmmm! Numai cand doarme! Mai bine nu aveam nici o surioara sau frate! Nu pot sa ma joc cu piese mici si nu pot sa fac ce vreau eu!

Monica

Cand vrea in brate - destul de des - si cand trebuie sa ne spalam pe maini si o iau in brate, isi intinde mainile si apuca tot ce prinde ca sa duca la gura. Stie ca nu are voie pentru ca nu protesteaza daca ii iau din mana ce a prins in capcana. Dar rapid se repliaza si apuca altceva.

Se intampla sa vrea in brate anume ca sa apuce ceva interesant si plange rau daca nu convinge pe nimeni.

Cand eu sunt la birou ea vrea neaparat pe birou, sa scotoceasca. Si o las ca sa am un moment de liniste - dar pe care il platesc de obicei greu pentru ca am de strans ca dupa uragan sau raman fara carti pe care le mananca sau le rupe rapid.

Daca intreaba cineva:
- Cine e mami?
ma arata cu mana si spune razind:
- Mami, ute mami!

Daca Vladut ii ia ceva protesteaza zgomotos pana obtine acel ceva inapoi. Asta e usor!

sâmbătă, 30 octombrie 2010

Alta viziune despre ce inseamna sa primesti

Am citit intr-un articol de psihologie a copilului despre alta viziune asupra felului de a primi. Cand primesti ceva nu trebuie sa dai ceva in schimb. Asta e cel mai frumos lucru pe care poti sa il faci pentru ca te imbogatesti cu ce ai primit. Daca intorci ce ai primit esti chit si se sterge din importanta faptului ca cel care ti-a daruit ceva a facut-o special pentru tine.

Eu nu m-am gandit niciodata in felul asta pana acum. Dar daca ma uit in urma, cele mai frumoase lucruri sunt de la cei carora nu am putut sa le daruiesc la fel de mult sau la fel de important. Fapte care m-au imbogatit.

vineri, 29 octombrie 2010

Ce cred eu ca trebuie facut pentru a schimba lumea

Fiecare trebuie sa schimbe tot ce poate el, pentru a schimba lumea. Intr-o atitudine de gasire a solutiilor problemelor nu de resemnare.

Daca atmosfera la serviciu este gri fiecare trebuie sa faca tot ce poate sa o inveseleasca. Daca nu sunt flori fiecare poate sa duca flori in loc sa dea vina pe sef ca nu cumpara flori pentru birou. Daca lumea e posomorata fiecare trebuie sa fie vesel ca sa schimbe atmosfera.

Fiecare trebuie sa faca schimbarea lumii pe care o poate face, si lumea se va schimba pana la urma.

Iar daca nu mai face nimeni la fel e un motiv in plus, pentru ca diferenta face valoarea.

joi, 28 octombrie 2010

Nicolae Steinhardt

Ne-am dat in barci

Sambata am fost in parcul Carol, pe urma la Gyuri's Pub pentru ca a vrut Vladut la restaurant. Pe urma la cumparaturi si ne-am intors obositi rau seara destul de tarziu.

Azi Vladut si Monica au fost la petrecerea de Haloween de la gradinita lui Vladut, unde o zana si un pirat au facut fantome (care erau ca un fum) din zapada carbonica, si spuma din sapun si colorant.

Adica ne dam si noi in barci cat putem :)

miercuri, 27 octombrie 2010

E baia noastra

- Mami, ai grija cum faci pipi sa nu murdaresti tot pe aici!
- Dar e baia noastra, putem face tot ce vrem noi!

marți, 26 octombrie 2010

Clinicile particulare

Am citit de curand un studiu ca din ce in ce mai multi romani apeleaza la clinicile medicale particulare. O dovada in plus ca solutia mea este viabila. Romanii vor sa plateasca servicii medicale daca asta le da garantia ca primesc servicii de calitate.

Si sistemul public ar trebui sa functioneze cu plata celor care apeleaza la el, asta ar rezolva multe probleme din sistem si l-ar face competitiv. Fara sa scada calitatea, chiar crescind-o, pentru ca ar asigura un personal motivat.

Ce am scris

- Mami, ce am scris?
- VLADEUN
- Vlad eun?
- Da
- Aa, Vlad e un AS!

- Mami cum se scrie S?

- Mami, ce am scris aici?
- VLADEUNA2
- Nu asa se face S?
- Nu, nu ti-am zis cum se face?

- Mami, ce am scris acum?
- VLADEUNA2

- Ah!

Si a lasat-o balta de data asta :)

luni, 25 octombrie 2010

E dovedit: rautatea si invidia imbolnavesc oamenii

Cred ca nu e un secret pentru nimeni ca propria calitate a vietii este influentata de propriile actiuni. Cel mai simplu exemplu: esti sanatos daca te speli pe maini cand ai mainile murdare.

S-a dovedit stiintific ca nu numai actiunile exterioare ci si gandurile influenteaza calitatea vietii: invidia si atitudinea negativa influenteaza imbolnavirea la batrinete.

Concluzia: fii bun ca sa traiesti mult si sa fii sanatos! :)

Cea mai mare tentatie

Cea mai mare tentatie e sa devii indiferent si blazat, sa crezi ca nu poti face nimic pentru ca cei care sunt rai si prosti si indiferenti sunt prea multi, esti picatura din ocean. Dar daca toti gandesc la fel atunci nu se va schimba niciodata nimic.

Eu cred ca sunt multi cei care nu sunt indiferenti si carora le pasa, care fac ce ma chinui si eu sa fac. Si trebuie sa fie si mai multi. Iar cei care nu isi dau seama ca sunt si altii ca ei pentru ca nu ii vad langa ei se inseala. Cei mai vizibili sunt cei care nu sunt exemplele pozitive, dar nu sunt toti, sunt doar mai vizibili.

Sertarul cu amintiri

Am fost acum ceva timp la Cugir si am deschis sertarul cu amintiri. Am cautat numele colegilor din liceu, mi-am propus sa ii caut poate sunt pe aici si ne putem intalni. Am vazut si poze si fete uitate de fosti colegi si fosti profesori.

Si am gasit un caiet in care unii din ei imi urau sa reusesc in viata. La sfarsitul liceului asta era o urare obisnuita, nici nu stiam atunci ce anume presupune si cum se va intampla dar stiu sigur ca exista certitudinea ca avem toate sansele sa reusim in viata :)

De ceva timp ma gandesc mult la ce poate sa insemne sa reusesti in viata. Nu mi-am mai pus problema de cand am terminat liceul :)

Lego

Monica face lego, a invatat de la Vladut. Asta bineinteles dupa ce strica ce a facut Vladut.

Am cumparat un joc nou de construit, Vladut manevreaza cu atentie piesele, Monica sta langa el si se uita cu atentie si deodata, intr-o secunda, strica tot :) Ca o furtuna neasteptata. Mai urmeaza zbieretele lui Vladut :)

Filmul care mi-a placut cel mai mult

Filmul care mi-a placut mie cel mai mult: Est-Vest.


L-am vazut intr-un moment special, acum vreo 10 ani cand hotarasem sa emigrez, eram in Florida singura si nu imi placea deloc.

Trailer.

duminică, 24 octombrie 2010

Ce cred eu ca trebuie facut pentru a schimba lumea

Sa nu fiu indiferenta in comunitate.

Daca vad o femeie gravida in picioare in metrou merg sa ii spun ca poate cere sa se elibereze un loc din cele rezervate, fiecare vagon de metrou are.

Daca vad un copil care pare ca e singur stau langa el pana vine un parinte sa il caute. De obicei parintii au venit repede daca copilul e tot acolo unde ei l-au lasat. Indiferenta poate fi daunatoare pentru copil.

Daca vad pe cineva ca tipa la copii ii spun ca nu e bine sa tipe pentru ca asta ii face pe copii neascultatori. Pentru asta imi iau injuraturi.

Daca vad o mama care mesteca mancarea si pe urma o da copilului ii spun ca sunt prea multi microbi in gura ei si ii da copilului, mancarea trebuie pasata cu furculita. Si pentru asta imi iau injuraturi.

Daca vad pe cineva cersind cu un copil sun la 112. Nu e permis sa se foloseasca copiii pentru cersit.

Daca cineva cade sau are nevoie de ajutor, ajut.

Daca pot spun ca nu e bine sa dai bani cersetorilor pentru ca asta ii tine in strada.

Eu respect regulile de circulatie, nu trec pe rosu si nu schimb des benzile. Si imi iau injuraturi :)

Ce cred eu ca trebuie facut pentru a schimba lumea

Sa am propriile mele pareri despre ce trebuie sa cred sau sa fac si sa le fac chiar daca nu mai face nimeni ca mine.

Eu nu vreau sa fiu ca ceilalti doar pentru ca cei mai multi se poarta intr-un anumit fel sau gandesc intr-un anumit fel. Fiecare ar trebui sa judece singur ce sa creada sau sa faca iar argumentul ca trebuie sa creada intr-un anumit fel sau sa faca intr-un anumit fel pentru ca majoritatea oamenilor cred ceva sau fac ceva ar trebui sa nu existe.

Asta nu inseamna ca daca restul lumii face anume ceva eu trebuie sa fac fix pe dos sa fiu contra. E mult mai nuantat. Eu sustin doar ca motivul unei actiuni nu trebuie sa fie dat de sensul general. Daca dupa judecarea lucrurilor de catre mine eu cred ca asta e cel mai bun lucru de facut, e bun de facut chiar daca toata lumea face acelasi lucru.

vineri, 22 octombrie 2010

Manual de atitudine

Un lucru de facut pentru a schimba lumea: a lua atitudine.

Manualul meu de atitudine este urmatorul: poarta-te asa cum vrei ca ceilalti sa se poarte cu tine, si fii mai bun ca ei. Daca toata lumea s-ar purta asa, nu ar mai fi asa multa tristete pe strada sau in viata noastra.

Oamenii de obicei sunt inerti, se multumesc in a fi spectatori. Daca insa cineva ia atitudine publica si are dreptate, ceilalti il vor sustine.

Un lucru foarte important e sa iei atitudine in public cand se intampla ceva ce necesita asta,

Nu fi indiferent! Daca cineva pe strada pare sa aiba nevoie de ajutor

3. sa ii respect pe ceilalti sau cel putin sa ii inteleg

Si eu vreau sa schimb lumea!

 
M-am tot gandit ce pot eu sa fac pentru ca lumea in care cresc copiii mei sa fie mai buna. Nu pot face eu mare lucru, si a scrie despre asta e un lucru pe care pot sa il fac.

Si m-am gandit sa scriu si aici ce cred eu ca trebuie noi toti sa facem pentru a schimba lumea.

Pentru ca daca toti facem cate putin sa schimbam lumea, o vom schimba!

joi, 21 octombrie 2010

De la Mos Craciun

- Mami, ce ai vrea tu sa iti aduca Mos Craciun?
- As vrea o mami numai a mea, un tati mai bland si o masina mai mare sa ajungem mai repede!

Uf..

marți, 19 octombrie 2010

Foarte mult timp

- Peste cativa ani cand o sa fie BB mare o sa ai cu cine sa te joci, veti juca impreuna sah si jocuri cu zaruri. Numai copiii care au surori sau fratiori au cu cine sa se joace!

- Dar asta se va intampla peste foarte mult timp!

Lupta cu autoritatile - 6 - Din nou despre cainii vagabonzi.

Am facut o reclamatie scrisa, cu confirmare de primire. Am primit un raspuns intr-o scrisoare recomandata in care mi se spune ca au primit sesizarea si ca vor descinde la fata locului sa ridice cainii din strada, sa ii sterilizeze si sa ii deparaziteze si pe urma ii vor pune din nou in strada daca veterinarii lor vor constata ca nu sunt violenti.

Am sunat din nou la Autoritatea pentru cainii vagabonzi sa intreb care e starea sesizarii mele. Am primit urmatorul raspuns: autoritatea s-a restructurat pe 1 septembrie si acum lucreaza la ridicarea cainilor (in conditiile de mai sus) din sectorul 5. In luna noiembrie vor ajunge si in sectorul 3. Ce sa fac eu daca nu vin: sa sun din nou sa intreb. Intentioneaza sa construiasca inca un adapost la primavara unde vor incapea mai multi caini.

Concluzia: raspunsul autoritatilor in 30 de zile a primit in Romania alte valente, nu consta in rezolvarea problemei sesizate ci intr-o promisiune (ramane de vazut daca o vor respecta) ca vor lucra la problema. Iar telefonic consta in promisiuni si amanari.

Am de gand sa ii reclam de incompetenta daca nici in noiembrie nu vor misca nimic.

Miscarea de rezistenta

Bogdan Naumovici la TED Bucharest 2009

vineri, 15 octombrie 2010

Alo

Monica vorbeste la telefon

- Alo? Apaaa, hmmm, apa, Alo? Alo? Hmmm

Haioasa foc

Poate sistemul comunist e de vina

Imi aduc aminte cum era pe vremea lui Ceausescu. Tata spunea ceva contra regimului si mama ii raspundea "Vorbeste mai incet sa nu te auda cineva".

Prin clasa a V-a la lectia de istorie, cand profesorul povesteste despre votul cu bile, o fata paraste un baiat "Domnule profesor, stiti ce a spus Petrisor, ca ia bilele si i le da lui Ceausescu in cap". Profesorul spune "Petrisor nu stie ce spune, nu il bagati in seama" si continua lectia. Am povestit si eu acasa si tata mi-a zis sa nu mai spun nimanui.

Imi vine in minte cum era atmosfera. Oamenii erau saraci, umblau dupa mancare si nu se gasea de cumparat, se bateau la coada la ciocolata (a luat tata o data si acasa am descoperit ca era expirata), alimentele si painea se cumparau cu cartela, portocale vedeam numai la Craciun, eu nu am mancat niciodata banane inainte de Revolutie.

Dar mai ales - oamenii se fereau de ceilalti, nu aveau incredere in prieteni. Dadeau spaga pentru orice lucru, chiar si cele normale. Vanzatoarele din orice magazin - mai ales din magazinele alimentare - erau oameni a caror prietenie era cautata indelung. Profesorii erau persoane respectate de toti, medicii erau ascultati cu sfintenie chiar daca unii erau huliti. Frica era pretutindeni.

Am sa mai scriu cum era atmosfera.

Dar revin la ideea mea: multe din "mentalitatile" rele acum sunt reminiscente din comunism.

Frica s-a transformat in invidie si lipsa de toleranta. Nu ne mai e frica de prieteni dar in continuare nu exista prietenii fara invidie sau barfa rautacioasa. Tot frica s-a transformat in lipsa de reactie. Se intampla ceva rau cuiva pe strada, putini se gandesc sa il ajute. Tot frica poate e cauza pentru marele apetit pentru scandal din fotoliu: e unul injurat lumea sta pe margine si aplauda sau nu, ziarele de scandal au tiraje impresionante iar emisiunile tampite in care altii se cearta sau sunt balacariti au audiente la fel de impresionante.

Cu siguranta din comunism se trage apetitul pentru asistenta sociala, multi asteapta de la stat sau de la altii sa aiba grija de nevoile lor, sa nu ii lase sa moara de foame.

Dar cel mai grav este ca oamenii la noi sunt rai si ca a fi bun nu e o valoare de considerat pentru cei tineri. Daca esti bun urmeaza usor toleranta, constiinta ca trebuie sa faci ceva bine pentru comunitate si se schimba atmosfera pe strada.

Imi vine acum in minte: poate sistemul comunist e de vina

joi, 14 octombrie 2010

Sa ne dam in barci

- Mami, hai sa ne dam in barci! Sa mergem la un loc de joaca!
- Nu putem acum, ne asteapta BB sa ii dam sa manance. Mergem maine daca te culci devreme si ma ajuti deseara
- Noi nu avem niciodata timp sa ne dam in barci :((

Unde am disparut

Eu sunt foarte obosita, s-a cronicizat, si am racit din nou. Nu mai ajunge timpul asta pentru nimic, nu am timp sa dorm :(

Tot astept vremea cand vor aparea vesti mai bune si pe strada mea

miercuri, 13 octombrie 2010

marți, 12 octombrie 2010

Pusca suprema

- Mami, eu fac acum pusca suprema!

- Monica, nu te apropia de mine, imi strici pusca suprema!
- Eu cred ca nu prea ii pasa ei de pusca ta
- Foarte rau, ar trebui sa ii pese pentru ca o fac pentru tot Bucurestiul!


- Mami, uite pusca suprema!

Ce scarbos!

- Voi va pupati pe gura? Ih, ce scarbos!

luni, 11 octombrie 2010

Noi am inceput ziua cu Domnisoara Firicel

Noi am inceput ziua cu Povestile Domnisoarei Firicel. Citite nemaipomenit de frumos. Vladut a vrut sa le asculte din nou seara cand ne-am intors - in alta ordine - si sa luam CD-ul acasa sa le asculte si acasa.

Iar pentru ca acasa vad numai desene animate, nici nu mai stiu ce mai au astia de impartit sau ce se mai intampla, nici macar vremea nu stiu cum va fi. Nu e rau :)

joi, 7 octombrie 2010

Incendiul de la maternitatea Giulesti - continuare

Ultimele stiri:

- ultimul bebelus ars a fost externat ieri. Stirea este de aici

- fostul director Marinescu a fost pus sub urmarire penala, impreuna cu seful sectiei de neonatologie si seful serviciului tehnic

- asistenta este in continuare in arest

marți, 5 octombrie 2010

Marea sterilizare 2

Am remarcat si eu acum ceva timp ca incepe o campanie de sterilizare a cainilor vagabonzi. Nu am vazut nimic concret pe teren, si pe unde locuiesc eu sunt o multime de caini vagabonzi nesterilizati.

Cand am sunat prin iunie o doamna de la Administratia pentru Caini comunitari mi-a spus ca asteapta sa semneze cu Asociatia Vier Pfoten si ca dupa ce vor semna contracte, Asociatia va ajuta. Au semnat, si-au atins scopul. De acum pot mulge "robinetul" la discretie, fara sa fie nevoie de nimic altceva. Noi astia cu cainii in drum mai avem de asteptat.

Eu sper sa ma insel dar tare mi-e teama ca pesimismul meu este intemeiat.

Sapte degete

- Mami imi dai sapte degete?
- Ce sa iti dau?
- Sapte degete
- ?
- Am nevoie sa adun 7 la 10

vineri, 1 octombrie 2010

Incepe Festivalul International de Teatru pentru Copii

In perioada 2-9 octombrie va avea loc Festivalul International de Teatru pentru Copii care aduce in Bucuresti trupe de teatru din Ungaria, Polonia, Germania, Spania, Austria, Serbia, Israel, Republica Moldova pe langa cele din Bucuresti, Timisoara si Baia Mare. Spectacolele se vor tine la Teatrul "Ion Creangă", Teatrul de Comedie dar si in Iris Shopping Center (langa Auchan Titan) dar si in scoli si gradinite din Bucuresti. Biletele se cumpara de la casa de bilete a teatrului Ion Creanga, Sala Rapsodia, str.Lipscani nr.53.

Noi incercam sa ajungem WE-ul asta la spectacolele pentru copii foarte mici de la Teatrul de Comedie si la spectacolele interactive de la Auchan. Poate ne intalnim :)

Lupta cu autoritatile - 5

Am vorbit de curand cu un avocat, ce sanse de castig ar fi daca dam in judecata pe proprietarul terenului unde stau oamenii in cocioabe. Mi-a raspuns ca nici una. Ar trebui sa avem dovezi scrise ca proprietarul e de acord ca oamenii aia sa stea pe terenul lui si alte dovezi ca ei fac pagube.

Singura sansa e sa ii alunge Politia. Am vazut ca a venit Politia intr-o noapte, injurau de zor dupa ce a plecat, dar nu vad nici o miscare dupa asta.

La intrebarea mea unde putem sa reclamam Politia de incompetenta avocatul a raspuns - la Prefectura, la Comandant si la Parchet.

Concluzia: au aliati puternici in autoritatile incompetente de la noi si, mi-am dat seama mai nou, in legile strambe.

Pentru toti ar fi bine daca ei ar locui in satele de unde provin, unde ar trebui sa aiba case, si sa munceasca la camp. Si pentru ei si pentru copiii pe care acum ii cresc chinuiti in cocioabe insalubre. Dar ei fiind niste nenorociti permanent beti care fura sau primesc bani de mancare si ca sa traiasca, nu au nici un motiv sa mai si munceasca. Niste nenorociti.

Amandoi

Vladut si Monica se joaca separat dar impreuna. Unul face intotdeauna ce incepe sa faca celalalt.

Daca Vladut se taraie pe parchet, Monica se pune in patru labe si se tavaleste pe jos. Daca Vladut sare in pat, Monica se urca si danseaza in pat. Daca Vladut se tavaleste pe perne dupa ce le da pe jos, Monica se duce dupa el.

Daca Monica scoate CD-uri, Vladut sta pe langa ea si o ajuta. Daca ea scoate servetele din cutie, el scoate mai multe si mai repede.

Dar in rest e o mare concurenta intre ei, cand am pe unul in brate vine si celalalt, cand pup pe unul vrea si celalalt. Normal, nu?

Aici Pamantul catre Monica

- Aici Pamantul catre Monica. Asta micu', uita-te la mine!!!!

Globalizarea in sens invers

Am scris eu acum ceva timp parerea mea despre globalizare in acest moment.

Azi a aparut o stire ca unele companii franceze renunta la sucursale in tari din Asia.

Cele 2 firme se relocheaza in Franta, cu avantaje pentru angajatii francezi si pentru statul francez. Cum ziceam eu ca probabil se va intampla.

Mile Oldfield

Top-uri in social media

De cateva zile se tot vorbeste despre Topul celor mai influenți oameni din online

Cred ca se intampla ceva similar cu boom-ul companiilor pe net (dot net) din anii 1999 in SUA. La vremea respectiva s-au creat mii de companii care vindeau produse on line, erau rapid listate la bursa iar in anul 2000 au dat faliment, falimentind si investitori si provocind o criza economica (mai mica decat cea de acum).

Acum focusul s-a mutat pe "social media". Care, din cate inteleg eu, e reprezintata de cei care scriu pe blog-uri, Facebook, Twitter. Ideea de baza e urmatoarea: companii platesc oameni care sa manipuleze opinia cititorilor intr-un sens dorit de ei. Cu cat oamenii par mai influenti cu atat sunt mai cautati si mai bine platiti. Cei mai de succes au initiative in lumea reala care ii face mai cunoscuti in lumea virtuala, pentru a le mari traficul pe blog si a creste in clasamentul de oameni influenti. Orice blogger bine pozitionat primeste bani pentru a posta reclame la diferite produse - pentru ca daca el le foloseste inseamna ca va convinge mai usor potentialii cumparatori care il admira pe blogger. Se fac campanii politice pe aceleasi considerente.

De aici o concurenta acerba intre bloggeri, care e mai bun, mai vechi, mai nou, mai destept. Se lucreaza constant la tot felul de aplicatii care masoara ce anume influenteaza mai bine pe un site, ce convinge si ce trebuie schimbat. Si totul se bazeaza pe manipulare mascata. Ceva similar cu reclamele la produsele de care nu are nimeni nevoie, dar care creaza noi nevoi.

Am ajuns pe un site care vizualiza random alte site-uri iar cei care intrau dadeau click si ajungeau cine stie pe unde fara sa aiba vreo curiozitate reala. Am gasit si vreo 2 site-uri care preluau articole de pe blogul meu - fara sa stiu eu de ele - cu sloganul ca ofera informatii in mod centralizat (macar erau link-uri spre blog). Cred ca sunt unii care dau bani buni pentru tot felul de tools care triseaza in clasamentele care se fac acum, pentru a fi mai bine pozitionat in ele.

Cred ca e foarte bine sa existe asa ceva dar mai cred ca e un balon de sapun care se va sparge, la fel ca dot net. Oamenii citesc, scriu mesaje pe Twitter/Facebook dar dupa ce mai imbatrinesc isi dau seama ca au nevoie de lumea reala nu de cea imaginara. Campaniile de social media in online au sens doar daca se finalizeaza in ceva concret in lumea reala si daca nu se limiteaza in a fi campanii in online.

Eu as da aici un exemplu de semi-esec - campania Let's do it, Romania. Am citit o gramada despre ea inainte - dar numai pe Internet. Prea putin la televizor, de exemplu. Au fost o gramada de tineri care s-au implicat, dar batranii habar nu aveau. Cred ca organizatorii au avut prea mare incredere in impactul din online si au neglijat restul, sau nu au avut sponsori suficienti. Oamenii de la tara care arunca mizeriile, turistii prost crescuti - cei care nu au acces masiv la Internet - habar nu au avut. Au aflat de la televizor (daca nu se uitau la OTV) ca niste tineri au facut curat ca in Estonia.

Cred ca se supra estimeaza influenta in online. In Romania cel putin cei mai multi nu au acces la internet. Iar din putinii care au acces si mai putini sunt cei care stau la taclale pe Twitter sau Facebook sau citesc blog-urile. Nici eu nu am timp intotdeauna.

joi, 30 septembrie 2010

Oameni buni - Gheorghe Dinica

Un alt actor regretat

Omul carnivor

Am citit intr-o carte de lifestyle ca omul preistoric - cel care este acum modelul de sanatate - era carnivor, dar manca doar din cand in cand carne, restul timpului (cand nu putea vana sau nu gasea vanat) facea foamea. Concluzia din acea carte este ca daca vrem sa fim sanatosi trebuie sa mancam carne, dar numai din cand in cand.

E foarte posibil sa fie adevarat. Argumentatia mi-a placut cel mai mult.

Simple Minds - Belfast Child

Solutia mea pentru Casa de asigurari de sanatate

Soluţia dupa parerea mea este un sistem asemanator cu cel al asigurarilor private. Pentru că într-o clinică privată nu iţi trece prin cap ideea sa dai şpagă, tocmai pentru că esti constient că platesti serviciile medicale.

Din procentul care se plăteste din salariu pentru CAS o parte să se platească în continuare din salariu iar o parte sa fie un contract individual cu spitalul/policlinica unde fiecare merge sa faca acum consultaţii.

Plata catre spital să se facă de către fiecare prin contract individual, pentru că e responsabilitatea mai mare în felul acesta. Spitalele pot oferi servicii de nivel diferit - de baza pentru cine nu are multi bani de investit, premium pentru cine vrea tratament preferenţial.

Suma obţinută de spital in felul acesta ar trebui sa revină spitalului pentru plăţile consumabilelor şi pentru o parte din plata salariilor. O parte poate merge spre casa de asigurari de sănătate, pentru cheltuielile care revin casei de asigurari de sănătate in spital.

Cei care nu vor avea un asemenea contract vor plăti orice consultatie din buzunar, la fel cum se face acum la clinicile particulare.

Nu cred ca vor fi mulţi care nu îşi vor face asigurarea respectiva de sănătate, pentru că dacă nu vor avea contract cu un spital nu vor putea să îşi ia concediu medical sau vor plăti orice consultatie integral din buzunar. Un alt avantaj pe care il vad eu este că spitalul va funcţiona ca un prestator de servicii, dacă nu atrage asiguraţi nu va avea fonduri şi va fi obligat sa se inchidă.

Consultaţiile de urgenţă trebuie să fie in continuare gratuite. Trebuie reglementat ce anume e urgenţă iar cei care nu sunt urgenţe (nu se aplică şi copiilor) vor trebui sa platească consultaţia.

Spitalele in care oamenii sunt internaţi şi sunt trataţi gratuit acum vor functiona în continuare cu fonduri de la casa de asigurari de sănătate ca şi până acum. Diferenta este că din CAS nu se mai suportă toate cheltuielile cu policlinicile si medicii de familie, vor fi mai putini bani colectati din salarii dar se poate ca un CAS diminuat sa scoată din munca gri la suprafata şi avantajele sunt evidente.

Preluare de aici

Despre invidie

Am scris eu de mult timp parerea mea ca invidia e pacatul cel mai mare in Romania.

Ca oamenii pe la noi se simt bine daca altul e balacarit serios. E o usurare ca altul nu e mai bun ca ei. Stiau ei... Unora chiar le place sa il vada disperat. Doar e persoana publica, asa ii trebuie.

Este foarte adevarat! Si nu se aplica numai la personalitati ci la orice. Cui nu ii place sa se uite de pe margine cand se intampla ceva rau cu cineva, sa se bucure daca il simpatizeaza, fara sa il cunoasca prea bine, sau sa jeleasca daca i se intampla sa se impiedice. Fara sa ridice vreun deget, ci din pozitia de spectator pasiv.

Eu cred ca multe rele se explica prin saracie sau incultura. Dar nu si asta, invidia asta nu are nici o scuza.

Solutiile mele pentru turism

Ca sa fiu in trend-ul vremii, propun si eu solutii pentru imbunatatirea turismului si implicit a imaginii turismului in Romania.


Prima solutie: impunerea de standarde ridicate in turism. Orice restaurant care are WC-ul murdar sau chelnerii nu vin in 5 minute trebuie sa plateasca amenzi mari.

O solutie "colaterala" este starpirea coruptiei celor care controleaza si dau amenzi

A doua solutie: toata lumea stie ca Romania sta prost cu infrastructura, ca nu exista sosele. Eu as propune ca locurile prin care trec soselele sa devina turistice, pentru ca e importanta destinatia dar mult mai important este drumul pana la destinatie. Lipsa de sosele s-ar compensa daca drumurile nu ar fi anoste in Romania. Satele interminabile ar trebui sa aiba muzee si trasee turistice marcate clar, ghidurile turistice ar trebui sa le promoveze. Restaurantele de la marginea drumului ar trebui sa arate ca vor sa primeasca nu numai soferi de tiruri ci si turisti.

A treia solutie: programe nationale pentru transformarea lucratorilor in turism in profesionisti. Chiar si lucratorii sezonieri ar trebui sa aiba diplome ca sa poata fi angajati.

A patra solutie: programe nationale pentru schimbarea mentalitatii. Un turist fericit - roman sau strain - aduce alti 10 turisti, unul singur nefericit pune pe fuga alti 50 potentiali turisti. Ar trebui sa existe un efort comun in Romania pentru a face turistii fericiti

Preluare de aici

marți, 28 septembrie 2010

Apel umanitar - o fetita are cancer

Maria are cancer si nevoie de ajutor rapid. De aici

Dimineata ne-grabita

Vladut nu se grabeste deloc. Nici dimineata nici in alt moment al zilei. De obicei asta trece neobservat, dimineata e mult mai evident pentru ca eu as avea mai multa nevoie de cooperarea lui. Nu vrea sa se imbrace singur pentru ca mami o imbraca pe BB, atunci trebuie sa il imbrace si pe el. La incaltare se mai joaca putin cu limba de incaltat desi nu are nevoie de ea ca sa se incalte. In parcare vrea sa ne luam la intrecere pana la masina. Dupa ce ajungem la gradinita si coboram din masina credeti ca ar vrea sa se grabeasca sa ajunga mai repede? Nici vorba, tot incet mergem si trebuie sa ii spun de ce cineva spala trotuarul cu apa.

Bineinteles ca eu pot protesta oricat, nu se schimba ritmul.

De fapt nici nu e bine sa se schimbe ritmul, asa trebuie sa fie toata viata - ne-grabita. Ne grabim atat pentru ca altii vor sa controleze viata noastra de furnici care trebuie sa munceasca pentru "a-si castiga viata". El are dreptate, nu eu.

Wind of Change

Problema nu e ca ni se intampla noua, ci ca poate sa se intample si copiilor nostri

Exista un blog diferit pe care il urmaresc de ceva timp. Imi place pentru ca se vorbeste aici despre multe lucruri si mi se pare ca unele seamana cu propriile mele probleme de a ma impaca cu viata mea de zi cu zi.

Intr-unul din posturi se vorbeste despre un subiect care ma framanta si pe mine: ce sanse au aici copiii nostri. Nu se dau solutii, doar se pune intrebarea. Impresia in acest moment nu e deloc optimista, societatea nu arata deloc bine.

Eu as adauga ca in acest moment saracia si disperarea au scos ce e mai rau si ca poate in alte vremuri va fi mai bine. Dar trebuie sa se schimbe multe pentru acel bine si pentru ca acel bine sa vina la un moment dat, si peste tot.

luni, 27 septembrie 2010

Oameni buni - Florian Pittis

Pentru Florian Pittis am o admiratie speciala de cand l-am vazut la un Bal al Bobocilor in Regie pe vremea cand eram studenta.

Let's do it Romania

Sambata mai multe organizatii non guvernamentale cu sprijinul autoritatilor au incercat sa "curete Romania de gunoaie" intr-o zi. Un proiect monstru, cu sute de mii de oameni, probabil organizarea nu a fost ideala. Eu cred ca nu s-a facut destula publicitate in media, cred ca oamenii aia care fac mizerie in mod constant nici nu au aflat ca altii s-au organizat un an sa le faca lor curatenie.

Eu cred ca este o initiativa laudabila si ca a fost un lucru foarte bun care s-a intamplat. De ce cred ca a fost bun: mai intai pentru ca participantii au facut pasul spre schimbarea mentalitatii, si au fost multi. Apoi: probabil vor fi si anii viitori initiative cu o organizare inca si mai buna.

Dar sunt sceptica in privinta rezultatului. Pentru ca cei care pana acum au aruncat mizeria in drum, cel mai probabil o vor face si in continuare.

Unii din cauza lipsei lor de responsabilitate sociala.

Alta cauza e din vina a autoritatilor. La tara nu se strange gunoiul in mod organizat. Sau unde se strange oamenii aleg daca sa le vina sau nu gunoierii sa stranga gunoiul. Saracia fiind mare, cei mai multi aleg sa nu li se stranga gunoiul. Si atunci il arunca la fel ca si bunicii lor, in fundul curtii, il ard sau - ce nu se poate arde si unde li se pare posibil - in drum.

Alta cauza: oamenii asteapta de la altii sa aiba initiativa. Am vizitat in vara un complex de case de pe langa Bucuresti. Unele case sunt neterminate, batea vantul si zbura gunoiul de colo colo. Banuiesc ca daca ar fi organizat cineva, toti locatarii s-ar fi adunat sa culeaga gunoiul si in felul asta sa se simta si ei bine cand se intorc acasa. Probabil nu s-a gasit nimeni care sa aiba initiativa.

Eu cred ca organizatiile non guvernamentale trebuie sa continuie ce au facut sambata cu pasul urmator: anchete cu motivele pentru care se arunca atat de mult gunoi pe domeniul public si propunerea de solutii.

sâmbătă, 25 septembrie 2010

Oameni buni - Damian Draghici

Damian Draghici vorbeste despre el. L-am vazut la Profesionistii Eugeniei Voda si am gasit un interviu dat de el:

Oameni buni

Vreau sa incep o serie de posturi despre oameni despre care eu consider ca trebuie admirati. Cu unii nu sunt de acord, dar sunt pe lista pentru ca eu cred ca sunt personalitati care merita atentie si, de ce nu, sunt modele care merita urmate.

Exista o mare criza de modele reale in zilele noastre - dar eu cred ca e din cauza ca cei care sunt cu adevarat remarcabili nu au loc in media de pseudo-vedete si s-au dat la o parte.

Ei exista, si eu vreau sa fac o lista cu ei. Nu va fi exhaustiva si nu o voi termina niciodata, oameni remarcabili apar in fiecare moment.

FlairBuilder gratis pentru antreprenorii din Romania

Detalii aici

FlairBuilder este un tool interesant care poate ajuta micii antreprenori sa isi realizeze site-urile. Daca as avea timp l-as incerca si eu acum, intentionez sa o fac cand voi sti ca am mai mult timp.

Urmaresc de ceva timp blogul creatorului lui FlairBuilder, Cristian Pascu, mi se pare interesant.

vineri, 24 septembrie 2010

Raciti

Vladut a ramas acasa pentru ca a inceput sa tuseasca. Monica are muci. Pe mine ma doare gatul de vreo doua zile. Si inca nu a inceput sezonul virozelor.

joi, 23 septembrie 2010

Oamenii pe strada

Un prieten bun m-a intrebat acum cateva zile daca tin minte relaxarea oamenilor din orice oras din Europa de Vest. Am recunoscut ca uitasem, dar mi-am adus aminte.

Cind am mers prima data in Franta in 1995 si vedeam toti oamenii ca iti zambesc fara sa te cunoasca si ca spun "Buna ziua" cand intra in autobuz ma gandeam ca sunt ipocriti, ca nu pot fi sinceri, doar le place sa salveze aparentele. Pe urma mi-am dat seama ca nici vorba de asa ceva. Ei invata in familie sa fie politicosi si nu fac nici un efort sa se poarte asa.

De oricate ori m-am intors in Bucuresti dintr-o calatorie cateva zile am fost in felul asta. Pe urma am inceput sa uit, nu am mai plecat de mult din Romania.

Normalitatea aici cere efort de concentrare :) Am mers vreo doua saptamani la rand cu metroul si m-a deprimat rau de tot. Oamenii pe aici sunt suparati, se uita fix la ceilalti calatori, nu zambesc niciodata, nu cedeaza scaunul gravidelor sau batranilor. Nu am mai vazut cersetori deloc ceea ce e normal, dar se vad greutatile pe fata multora. Cred ca in ritmul asta de viata cu greutati si poate deceptii e greu sa zambesti. Din pacate unii uita sa fie umani.

Cand va fi mai bine in Romania se va vedea in primul rand in atitudinea oamenilor de pe strada.