sâmbătă, 18 februarie 2012

Adaptarea in Bucuresti

Cu un lucru mi-a fost greu sa ma obisnuiesc in Bucuresti: cu lipsa oricarui fel de empatie a celor mai multi dintre oameni.

Pe vremea cand eram studenta in orice magazin era plin de vanzatoare plictisite si foarte deranjate de orice intrebare, in orice piata erau oameni care se uitau urat, autobuzele erau pline de oameni tristi si nu se ridica vreunul sa cedeze locul. Nu exista nici un fel de scanteie de comunicare cu necunoscutii. Oamenii erau reci si tristi.

Erau atunci vremuri grele, prin anii '95, majoritatea oamenilor erau saraci.

Intre timp s-au mai schimbat lucrurile dar nu in intregime. Este in continuare plin de fete triste in metrou si autobuze. Dar vanzatoarele s-au schimbat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu