miercuri, 26 septembrie 2012

Trimis in spatiu

Vladut o intreaba pe Monica

- Monica, ce faci cu balonul asta? Il trimiti in spatiu?


Era cu heliu si a zburat frumos pana a iesit din raza vizuala. Poate chiar a ajuns in spatiu :)

duminică, 23 septembrie 2012

Barajul Oașa

La Sebeș am luat-o pe Transalpina și am oprit puțin la barajul Oașa.

Drumul până la Oașa este pe serpentine, spectaculos. Lacul a fost foarte mare chiar dacă toată vara a fost secetă mare.

sâmbătă, 22 septembrie 2012

Produse românești

Cumpărarea unui produs românesc cu factură se întoarce în buzunarul nostru. Pentru că înseamnă profit declarat pentru compania care îl produce deci se plătește impozit pe profit pentru produsul respectiv. Mai înseamnă și locuri de muncă pentru cei care îl produc în România. Iar dacă angajații sunt plătiți bine atunci ei cumpără mai multe produse românești și iși pot trimite copiii la școală. Iar dacă impozitele sunt plătite sunt mai mulți bani pentru școli. Chiar dacă produsul ăla românesc costa cu 3% lei mai mult decât cel mai ieftin produs, la promoție, tot merită mai mult să fie cumpărat. Pentru că ăia 3% ni se întorc nouă.

duminică, 16 septembrie 2012

Exercițiu de imaginație: cum vom fi bătrâni

Dimineața în mașină când nu am neapărat altceva de făcut, la vreun semafor, și văd oameni bătrâni, mă mai întreb cum vom fi noi bătrâni. Oare vom fi cocoșați? Oare va fi dureros?

Primele dăți nu a fost ușor dar de curând mi-am dat seama că nu e nimic rău sau anapoda în a fi bătrân.

Nu am găsit răspunsul la întrebarea cum va fi, doar certitudinea că trebuie să trăim acum cumpătat ca să nu fie prea rău atunci.

joi, 13 septembrie 2012

Cetatea dacică din Cugir

Drumul e destul de greu pentru că dealul e abrupt dar a fost distractiv
 
 
și a meritat efortul - cetatea dacică a fost undeva pe platoul ăsta unde am găsit mure :)
 

marți, 11 septembrie 2012

Transalpina

Am fost pe Transalpina până la Rânca. Mai fusesem dar pe partea cealaltă dinspre București. Este foarte spectaculoasă și plină de surprize.
 





luni, 10 septembrie 2012

Defrișare și reîmpădurire în Munții Șureanu

În drum spre barajul Oașa ne-am oprit puțin. Chiar pe marginea șoselei era o porțiune defrișată pe care erau plantați puieți de brad, probabil foarte recent



Pe multe în zare se vedeau zone mari defrișate. Sper doar că erau și ele împădurite cu puieți de brad.



Pe drum am văzut o mulțime de mașini care transportau lemn, este o industrie activă în zonă.

duminică, 9 septembrie 2012

Jurnal de vacanță - Alba Iulia

În Alba Iulia au schimbat o grămadă în Cetate, au făcut un traseu prin cetatea veche și alte obiective turistice. Încă nu e gata dar e o diferență foarte mare față de ce era acum 5-10 ani. Au înțeles cât de mult se poate câstiga din turism. Va fi și mai frumos când vor termina.

 


De vizitat - Traseul în jurul vechii cetăți, Catedrala Catolică, Catedrala Ortodoxă, Monumentul lui Horia, Cloșca și Crișan, Muzeul Unirii. O plimbare prin cetate este foarte frumoasă iar acum sunt și personaje istorice puse din loc în loc.


 

sâmbătă, 8 septembrie 2012

Va cer ajutor pentru Stefania

Oameni dragi, nu v-am mai scris de mult timp despre Stefania si Nina, desi ar fi trebuit. Inca de cand s-a nascut, acum 3 ani, am fost intr-un fel sau altul alaturi de micuta nascuta fara o bucata de esofag, nascuta intr-o familie mare, minunata, dar cu posibilitati financiare reduse. Mamei Stefaniei, care avea 17 ani cand a nascut-o, medici si asistente din spitalele romanesti i-au spus sa o abandoneze pe micuta "stricata", ca e tanara si poate avea alti copii sanatosi. Toata familia, dar in special bunica Stefaniei, Nina, nu doar ca nu au abandonat-o, ci s-au luptat si au facut eforturi supraomenesti pentru a o ajuta sa fie un copil normal, care sa manance cu gurita ei. Acum 2 ani si jumatate s-au adunat bani pentru operatia din Germania, prin care i s-a recreat bucata de esofag. Le-ati fost aproape atunci, multi dintre voi, si v-am multumit si ati fost in rugile Ninei.

Acum va cer iar ajutor disperat ca sa le putem alina disperarea. Acum cateva luni Stefania a fost diagnosticata cu ''
Stenoza si reflux gastro-esofagian''si are nevoie urgenta de dilatari ale esofagului si tratament pentru reflux. Pentru ca nu mai poate inghiti nici lichide, decat cu eforturi mari, in plus, da inapoi mare parte. Laptele pe care il tolereaza costa 50 de lei cutia, iar ea mananca o cutie pe zi. Dupa ce medicul din Germania a zis ca interventiile si dilatarile pot ajunge la 4-5 mii de euro, plus cheltuielile cu transport si de acolo, Nina s-a zbatut si a aflat de un medic din Bucuresti care poate face aceste interventii, la o clinica privata, costurile fiind de 10.000 de lei (100 milioane vechi, aproximativ 2300 de euro). Nina s-a imprumutat la Provident
si a platit aproape o treime, Stefania a inceput dilatarile si desi sunt cumplit de dureroase, ea e cuminte si a inceput sa manance si mancare ceva mai solida decat laptele. Dar ca sa poata continua cu inca vreo 12 sedinte, au nevoie de bani ca sa poata plati restul tratamentului. Desi a batut la toate usile (minister, primarie, cnas, etc), Nina nu a reusit sa obtina vreun ajutor pentru Stefania, care nu poate beneficia de asigurari.

Aici va cer eu voua ajutorul. Stiu ca nu sunt vremuri stralucite in Romania, din contra. Dar poate reusiti sa ii ajutati cu 10, 20, 50 de lei. Impreuna se pot aduna. Eu am primit niste mici donatii de la amici suedezi si saptamana viitoare, cand imi intra si mie niste bani, ii voi trimite Ninei. Va rog din suflet, va implor, nu ramaneti indiferenti si chiar daca e un efort si pentru voi sa trimiteti niste banuti, ganditi-va cat de mult ajutati. Micuta e o minune, e vesela si frumoasa si canta si vorbeste. Iar Nina este cea mai puternica femeie pe care o cunosc, nu a renuntat niciodata, nu si-a pierdut increderea in oameni, desi a avut parte de deceptii mari si urate, dar mai ales, nu a ridicat niciodata pumnul spre cer sa spuna "de ce noi, Doamne?". Aveti mai jos conturile Ninei si link catre blogul unde s-a chinuit sa scrie despre Stefania. Daca doriti mai multe detalii de la mine, nu ezitati sa imi scrieti. Va rog sa dati mai departe mesajul, sa trimiteti un banut si sa stiti ca faceti ceva minunat. Va multumesc!

Titular : NICULINA DUMITRASCU
ING BANK, SUCURSALA GIURGIULUI
RON: RO 12 INGB 0000 9999 0160 0322
EURO: RO 54 INGB 0000 9999 0163 2255
COD SWIFT: INGBROBU
Adresa: Comuna Copaceni, str.Principala nr. 963, Jud Ilfov.
Telefon: 0763.998.823

 
De aici 

Urșii

- Mami bibeloanele mele au lămaș la ulși?
- Da!
- De ce?
- Au și urșii pui care beau laptele cu biberonul?
- De ce??


- Mami ulșii au bibeloanele mele?
- Da
- Unde șînt ulșii?
- În pădure
- Dar ulșii șînt păcăliți de vulpe!
- Se poate să fi luat și vulpile câteva biberoane...

marți, 4 septembrie 2012

Spectacolul de teatru în care a jucat Vlăduț

Cum spuneam Vlăduț a jucat într-un spectacol de teatru în cadrul cursului de teatru de la Itzy Bitzy.

Au fost doua scene cu teme religioase.

 
Prima - Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, să nu ai alți Dumnezei afară de mine. Fiecare copil reprezenta ceva, Soarele, Norul, Vântul, Trandafirul, Păsărelele, Păduchele, Delfinul, Mielul (Vlăduț) și în sfârșit Omul Barnaba cu o pușcă, singurul care face rău tuturor celorlalți.

A doua - Adu-ți aminte de ziua Domnului și să o cinstești. Mi se pare foarte actuală.

La început era Orașul Bucuriei în care oamenii aveau timp să vorbească între ei și le plăcea să sărbătorească. Dar în timp Orașul Bucuriei a devenit Orașul Muncii în care nimeni nu mai avea timp de celălalt, își duceau copiii la creșă și bătrânii la azil iar Duminica nu se mai deosebea de celelalte zile.


Rolul lui Vlăduț a fost:

[Oamenii] nu se mai întâlneau atît de des ca înainte, nu mai aveau timp și nici starea să se împrietenească, dimpotrivă nu se mai cunoșteau, nu se mai recunoșteau, se invidiau, se ocoleau. Duminicile nu se deosebeau de celelalte zile.

Numai bătrânii de la Casa de bătrâni iși mai aminteau de Orașul Bucuriei și de Sărbători.

Avem și diplomă :)

duminică, 2 septembrie 2012

La vârsta mea

La vârsta mea e mai bine ca la 20 de ani dar parcă mai puțin bine ca anul trecut :)

Am petrecut la Bușteni, o mare parte din timp am vorbit la telefon. A fost bine.

Mulțumesc mult de tot pentru urari!